luni, 4 aprilie 2011

mai sunt si eu pe aici...

Totusi, am si eu un suflet, nu pot mereu sa fiu de piatra si sa ma incadrez in normele impuse de societate. Mereu sunt criticata,certata si invinuita. Ori scriu prea dramatic, ori iubesc prea mult, ori plang, ori rad...mi se spune ca nu fac ceea ce trebuie, dar atunci cand am nevoie de cineva sa imi fie alaturi, mereu lumea se retrage, fiecare cu probleme sale personale. Stiu ca gresesc prin faptul ca imi pun speranta in cei care ma inconjoara, dar asa m-am invatat...un prost obicei cei drept. Si pe langa toate care le-am scris, ar mai fi ceva de adaugat...tu? ce mai faci? Te caut pe strazi ,nu te gasesc, te caut in visele mele si acolo totul e ca la inceput. Si cand vreau sa te sun ce sa fac? Cum sa opresc Pamantul ca sa ma arunce la destinatie? Cum sa fug dintr-o lume atat de haina? Unde esti? Stai si imi citesti blogul, observi cum ma "dau cu capul de pereti" si tu te bucuri de viata ta linistita, dupa ce te-ai spalat pe maini. Cine stie..poate a avut balta peste...si ai prins altul...de data aceasta, poate chiar pe cel de aur. Sper ca te simti bine. Caci eu nu...

5 comentarii:

  1. Fii tu insuti..Si te vei simti bine..oricat de aiurea ar fi si ar parea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi:(. Chiar nu stiam ca sunt persoane care citesc ce scriu eu... Partea cea mai proasta in e ca inca nu imi gasesc locul...

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am dat de curând de blogul tău şi mă regăsesc... aşa că nu ai pentru ce să-mi mulţumeşti :) Oricum, privirea în sus şi mult curaj. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc, asa am sa fac, doar ca am tendinta sa ma intorc mereu la el, desi stiu ca nu fac bine, dar nu ma pot opri.

    RăspundețiȘtergere